LEGIUNEA STRAINA

Autor: Mircea Daneliuc

In satul lor, Stelica (25) e politist, Aurel (25) e in serviciul lui Maricel (50), un investitor in demolari si fier vechi, iar Mitu (20) e ocupat cu satisfacerea stagiului militar la o unitate apropiata.

Vine o zi cind incepe si filmul si cind apare Lilica(20) din Spania, odata cu Maricel si doua furgoane cu gaini olandeze, pentru ca in localitate e declarata gripa aviara si e rost de o afacere cinstita. Sosirea coincide cu eutanasierea pasarilor din curtea bunicii Vergina(70), care, desi se da de ceasul mortii cu aceasta ocazie, isi amina decesul.

Maricel, investitor plurivalent, cu pretinse afaceri internationale dar mai mult romanesti, e insotit de trei personaje terifiante, ceva intre aventurieri si badigarzi, huidume care se recomanda ca provenind din Legiunea Straina. Imensa bucurie pe autoritatile obosite in speranta ca afaceristul autohton le va sponsoriza vreodata constructia unui nou sediu.

Maricel face deocamdata recrutari pentru Legiunea Straina, lucru ce urmeaza a-i scoate din saracie pe multi. Exista o limita de virsta, ca peste tot, ce sa-i faci?, precum si conditia unui fizic fara repros. Oricum, amatori cu nemiluita, inclusiv Mitu, Aurel si Stelica. Ar mai fi si amanuntul cu taxa de inscriere; e vorba de numai 200 E de caciula... (!)

Aici e aici!… Unii renunta, altii, ca si eroii filmului, sunt dispusi a stringe banii prin orice sacrificiu. E greu… Nimeni n-are, nimeni nu imprumuta, nici insusi Maricel. In afara de asta, Aurel are acasa o nevasta insarcinata in luna a noua. Situatia lui familiala ameninta sa se complice curind. Stelica ar prefera sa nu fie amestecat in nimic, e politist, are in fata un viitor sigur de bugetar si e preocupat ca sefii lui sa nu banuiasca nimic. Cit despre Mitu, viata lui de militar e aproximativa. Este folosit mai mult ca salahor la constructia vilei comandantului, manevrind caramida recuperata din demolarile sponsorizate de catre acelasi Maricel. Astfel, investitorul ajunge sa controleze aproape orice…Un singur lucru il irirta. Substanta dezinfectanta e furnizata de colonelul-comandant. Isi propune sa-l scoata de pe piata, aducind de la Viena cantitati strivitoare.

Dar Mitu o iubeste ca un nebun pe Lilica, sora politistului Stelica si nepoata babei Vergina, raspindind banuiala ca a descins din Spania plina de bani. Efuziunile lui lirice, precum si evadarile nocturne din cazarma, se izbesc de incapatinarea ei de a nu favoriza impulsul erotic pina la capat, insarcinata fiind si ea, din nefericire. Trebuie avut mare grija. Un avort spontan ar fi un dezastru, copilul trebuie nascut cu atentie, numai in Spania, acolo unde multi au nevoie de o ruda cu statut, in sfirsit, indubitabil iberic.

Si pentru ca o banda de iresponsabili sustrage in mod repetat sirma de cupru de pe stilpi, provocind bezna, Mitu isi ia inima in dinti si intra prin efractie in casa Lilicai. Dar n-o gaseste aici si, fie din graba, fie din aburii vinului, o deposedeaza pe tanti Vergina de economiile destinate inhumarii.

Potential, au astfel banii pentru inscrierea in Legiunea Straina… Dar batrina Vergina se napusteste ca o erinie necrutatoare. Vrea despagubiri. Vrea daune morale pentru ca pretinde a fi fost violata. Vrea ca nepotul Stelica sa puna la treaba politia.

In cele din urma se inscriu toti trei. Legionarii lui Maricel pun mina pe bani si dispar, recomandindu-le sa se antreneze riguros intre timp, pina la noi instructiuni.

Si incepe o perioada aspra de anduranta in regim de supravietuire, ca-n jungla, asa cum se vede in unele filme la televizor. Kung Fu si Scanderbeg. Foame impusa si rezistenta morala. Inocenta mimata si diversiune, punind unitatea militara pe jar. Colonelul e aproape de faliment. Maricel a intrat peste el cu dezinfectant vienez. Afacerea merge. Dezlantuie un program de antrenament pentru capsunari potentiali.

Iar Vica, sotia gravida, ii descurajeaza prin pretentii familiale absurde. Ar fi mai bine ca Aurel sa-si vada de casa. Ce sa caute-n Franta?

Batrina, insa, e dispusa sa mearga pina-n pinzele albe pentru a-si recupera banii revendicati pentru daune, din moment ce s-a umblat in corpul ei, cum pretinde.

Lilica, in ciuda faptului ca e arsa de dor, nu permite contacte prea strinse, de frica unui avort prematur. Mitu isi iese din minti si devine absolut jalnic, incit Aurel isi propune sa-i bage mintile-n cap. Adica sa izbuteasca cu Lilica ce n-a reusit el. Trebuie facut rost de bani prin orice mijloace, si pentru baba, dar si pentru drumul in Franta, pentru ca se pare ca legionarii nu erau de la Legiunea Straina cea veritabila. Tepari…

Fura orice si vind. Dar venitul e atit de mic, incit trebuie atras si politistul Stelica. Ceea ce se si intimpla; il scot la cules de amenzi pe sosea.

In cele din urma, Mitu dezerteaza si le da telefon din Austria. Are nevoie de bani, pentru ca trebuie sa-si plateasca o cautiune. Deocamdata, pe socoteala statului austriac, e gazduit intr-o puscarie. Numai asta nu le-a mai cazut pe cap! De unde sa mai faca rost si de 300 de euro pentru Mitu? Intre timp, sunt bombardati cu somatii de plata de la un hotel din Viena, din care acelasi se facuse cindva nevazut. Nu inteleg nemteste, dar nici nu doresc. Intre timp, Mitu e scos la munca in folosul comunitatii vieneze si, intr-o tentativa de evadare, se accidenteaza la cap. Destul de serios.

Incep sa curga alte mesaje din Viena. Cineva intreaba insistent despre niste organe si se deduce ca baiatul ar avea nevoie de-o grefa. Dau din colt in colt, la fel si comandantul unitatii militare, care, desi l-a localizat, nu are cu ce sa-l repatrieze pe dezertor din Austria. Si ranit, pe deasupra!… Benzina e scumpa. Prefera sa temporizeze si-i cere lui Maricel, aflat la Milano, sa se intereseze de soarta tinarului.

Dupa citeva zile, Maricel le da vestea cea mare: omul e bine; neintelegere in limba germana, falsa alarma. Se pot linisti. Aurel isi reia insistentele pe linga Lilica.

Dar, dupa citeva zile e chemat la posta. Are un colet. Merge si descopera ca-l asteapta un sicriu. De unde, sicriu? De la Viena… Intelege subit.

Totusi, exista formalitati; e nevoie si de un certificat medico-legal romanesc. Aurel alearga cu sicriul la spital, se roaga, mituieste si convinge doi doctori sa ramina peste program pentru eliberarea actelor. Cind il desfac, acestia constata ca lui Mitu i se facuse o autopsie. Nu cu mult mai tirziu, descopera si ca i se prelevasera toate organele din cavitatea toraco-abdominala. Se da alarma, e nevoie de Procuratura. Altercatii. Aurel ii bate pe doctori si suna dupa Stelian, politistul.

Acesta, intrerupt din activitatea aviar-preventiva, se prezinta la spital si cotonogeste ce mai ramasese din personal ca sa-si salveze prietenul. Il asaza pe bicicleta si parasesc terenul disputei. Se pune la cale trecerea granitei in chiar noaptea aceea. In timp ce Stelian se reintoarce in sat dupa mincare si haine, Aurel, stors de puteri, il asteapta linga o balta unde a ramas sa se odihneasca pina in zori. Aici e gasit dimineata, cu jumatate de corp in apa si innegrit de lipitori. Exsanguinat. Fara cunostinta. Niste pescari incearca sa-l resusciteze.

Pleci – te intorci golit; ramii – te maninca viermii…