Femei in ghips

Alte cărţi:

 

FEMEI ĪN GHIPS

Deşi prin miză, dezlănţuire şi motoare turate la maximum ar putea fi īncadrat īntr-un permanent nou val, Mircea Daneliuc nu aparţine nici unui curent literar. Dacă īn film şi roman disecă anatomia autohtonă pīnă la derizoriul cu putere distructivă (amplificată de ascensiuni īn fantastic), īn teatru autorul optează pentru conversia īn absurd. Un absurd extrem de firesc – cu derapaje controlate īnspre grotesc –, unde artistul īşi foloseşte cu virtuozitate filtrele de lumină pentru a crea din tuşe precise o lume-scriitură nocturn-tragică, aparent temperată de registrul comic magistral mānuit. Deoarece umorul irezistibil duce la un plonjon īn abis: se rāde īntr-o lume complet dereglată.

Ceea ce-l deosebeşte net de tinerii săi confraţi este modul de abordare. Īn timp ce noua generaţie de scriitori tratează realul luāndu-l ca atare şi trīntindu-l pe hārtie – uneori cu sunet fals, iată cauza pentru care volumele lor sunt greu de citit –, Mircea Daneliuc foloseşte iraţionalul pentru a desfăşura negativul esenţelor universului romānesc.

Cele trei piese reunite īn carte, Femei īn ghips (eşecul iubirii), Popescu (cazul Ciomu, īntr-un delirant vertij) şi Tenis (un pretext cu precise coduri pentru autenticul imediat), relevă īncă o dată valenţele acestui cineast, prozator şi dramaturg cu totul excepţional.

      RĂZVAN PETRESCU

 

[Prezentare] [Filme] [Literatura] [Regie de teatru] [Interviu]